România, cel mai mare producător de gaze din UE, se confruntă cu limitări de elasticitate ale sistemului în perioadele de ger prelungit, când consumul zilnic atinge niveluri ridicate.

În condiții de temperaturi sub –12°C, consumul de gaze naturale din România poate depăși 57–58 milioane mc/zi, la care se adaugă aproximativ 6–7 milioane mc/zi destinate tranzitului către Republica Moldova. La aceste niveluri, sistemul intră într-o zonă de presiune, în care producția internă rămâne constantă, iar capacitatea de extracție din depozite scade progresiv pe măsură ce stocurile se diminuează.

În aceste condiții, importurile devin principala sursă de ajustare a echilibrului zilnic, în limita capacităților de interconectare disponibile. În actualul episod de ger, livrările din Ungaria au jucat un rol determinant, inclusiv prin redirecționarea gazelor din depozitele maghiare către România și Republica Moldova, în contextul reducerii fluxurilor dinspre Turcia către Ungaria.

Punctul de interconectare Negru Vodă, pe direcția Bulgaria, funcționează aproape de capacitatea maximă, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru Europa de Sud-Est. În aceste condiții, intrarea dinspre Ungaria rămâne principala sursă capabilă să asigure volume suplimentare în perioadele de vârf de consum.

Specialiștii atrag atenția că riscul major nu este lipsa fizică a gazelor, ci capacitatea zilnică de livrare în sistem. Pe fondul unui consum ridicat și al obligațiilor de tranzit regional, importurile pot deveni necesare în mod continuu, cu impact direct asupra prețurilor, în condițiile în care volumele suplimentare sunt disponibile doar la cotații ridicate și cu costuri operaționale mai mari.