O analiză publicată de The Guardian evidențiază faptul că România a înregistrat, în perioada 1990 – 2023, o reducere de aproximativ 88% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în paralel cu dublarea PIB-ului în termeni reali. Indicatorul utilizat, intensitatea emisiilor, arată că economia românească generează astăzi de aproape zece ori mai puține emisii pentru fiecare unitate de valoare produsă comparativ cu 1990.

Publicația subliniază însă că prima parte a scăderii emisiilor a fost determinată de prăbușirea industriei energofage după 1989, închiderea minelor de lignit și reducerea producției pe bază de cărbune și păcură, nu de politici climatice deliberate. Stabilirea anului 1990 ca reper prin Protocolul de la Kyoto a favorizat statele din Europa Centrală și de Est, unde restructurarea economică a generat automat reduceri semnificative.

Ulterior, aderarea la UE a adus standarde de mediu mai stricte, dezvoltarea energiei nucleare la Cernavodă și introducerea schemelor de sprijin pentru regenerabile. Intensitatea emisiilor din sectorul energetic a scăzut modest în primii 17 ani după 1990, dar mult mai accelerat în perioada următoare, pe fondul investițiilor în eolian și fotovoltaic. Economia s-a orientat progresiv către servicii, mai puțin intensive energetic, iar absorbția de carbon prin suprafețele forestiere a crescut.

Articolul notează și costurile sociale ale tranziției, în special în zonele miniere și industriale afectate de închideri și migrație. În același timp, direcția viitoare ridică semne de întrebare, în contextul dezvoltării unor proiecte de gaze naturale, inclusiv Neptun Deep, și al transformării unor centrale pe cărbune în centrale pe gaz. Datele preliminare pentru 2024 indică o ușoară creștere a emisiilor.

Concluzia analizei este că România oferă un exemplu de decuplare a creșterii economice de emisii, însă o parte semnificativă a reducerii inițiale a fost rezultatul restructurării economice, iar ritmul actual rămâne insuficient pentru alinierea la obiectivele climatice globale.