PSD i-a retras astăzi, 20 aprilie 2026, sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan (PNL), acuzându-l că măsurile promovate afectează economia și populația. Social-democrații îi cer demisia și avertizează că, în caz contrar, toți miniștrii PSD vor demisiona, iar partidul va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, care ar rămâne astfel o Coaliție minoritară formată din PNL, USR și UDMR.

Ce se întâmplă mai departe?

Premierul Bolojan a declarat deja că refuză să demisioneze și, dacă miniștri PSD nu vor demisiona până joi, 23 aprilie, îi va demite din funcții atât pe aceștia cât și pe secretarii de stat și prefecții susținuți de social democrați.

Ieșirea PSD din coaliție schimbă componența politică a Guvernului, ceea ce obligă Executivul să ceară un nou vot de încredere în Parlament.

În paralel, AUR a transmis că va susține o moțiune de cenzură împotriva Executivului, dacă va fi depusă de PSD. În aceste condiții, Guvernul ar putea fi demis, PSD și AUR având împreună o majoritate parlamentară.

Astfel, se disting două mari scenarii, fiecare cu posibilități diverse.

Scenariul 1: PSD NU depune moțiune de cenzură

Premierul numește miniștri interimari, care pot ocupa funcția maximum 45 de zile.

În acest interval, Guvernul trebuie să meargă în Parlament pentru un nou vot de încredere, în termen de 45 de zile de la numirea miniștrilor interimari. Cum actuala formulă (PNL–USR–UDMR) nu are majoritate, este foarte probabil ca votul să fie respins.

Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare, Președintel României poate (nu este obligat) decide dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate.

Scenariul 2: PSD depune moțiune de cenzură

Acesta este scenariul cel mai probabil. Dacă moțiunea trece (cu sprijinul AUR), Guvernul este demis.

Se intră atunci în procedura constituțională:

• Președintele numește un premier interimar, cu atribuții limitate

• încep consultările politice la Palatul Cotroceni, pentru formarea unui nou Guvern

Conform poziției publice a președintelui Nicușor Dan, nu va desemna un premier PSD susținut de AUR. Cel puțin la nivel declarativ. În aceste condiții, variantele rămân:

• premier de la USR

• premier de la PNL

• sau chiar actualul premier, Ilie Bolojan

Indiferent de variantă, Guvernul rezultat ar fi, cel mai probabil, unul minoritar (PNL–USR–UDMR), fără majoritate în Parlament.

Premierul desemnat va cere votul de încredere, care este de așteptat să fie respins. După două încercări eșuate, în termen de 60 de zile, Președintele poate decide dizolvarea Parlamentului.

În practică, această amenințare poate fi folosită ca instrument de negociere, deoarece alegerile anticipate sunt dezavantajoase pentru mulți parlamentari (îndeosebi pentru PSD, care a scăzut în cele mai decente sondaje).

Concluzie

Indiferent de scenariu, România intră într-o perioadă de instabilitate politică majoră. Dacă se ajunge la alegeri anticipate, criza politică se va suprapune peste cea economică, cu potențial de creștere a partidelor radicale (AUR, SOS, POT).

Deși conflictul a fost declanșat de PSD, evoluția ulterioară poate duce chiar la slăbirea poziției partidului și la necesitatea unei reconfigurări politice mai ample.