Discuțiile din Coaliția de guvernare privind listarea la bursă a unor companii de stat au escaladat într-un conflict politic deschis, în contextul necesității îndeplinirii Țintei 443 din PNRR (Reforma 9, Componenta 14), care prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până la 31 iulie 2026.

Planul Guvernului: Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank

Așa cum am transmis săptămâna trecută, Executivul condus de Ilie Bolojan (PNL), la propunerea vicepremierului pentru reformă, Oana Gheorghiu, analizează mai multe operațiuni de piață, printre care:

• Hidroelectrica: listarea suplimentară a 5–10% din acțiuni, cu încasări estimate la aproximativ 6,2 miliarde lei

• Romgaz: vânzarea unui pachet de 5–7%, estimat la circa 3,1 miliarde lei

• CEC Bank: posibil IPO, pe baza unui studiu de fezabilitate

Guvernul susține că aceste măsuri continuă reforma companiilor de stat și valorifică exemple anterioare precum listarea Hidroelectrica din 2023.

PSD cere retragerea inițiativei și acuză lipsa consultării

PSD a reacționat ferm, solicitând retragerea imediată a oricărei inițiative de vânzare a acțiunilor la companii profitabile.

Social-democrații susțin că:

• nu a existat consultare reală în coaliție sau cu miniștrii PSD

• deciziile sunt luate într-un cerc restrâns

• lipsește o dezbatere parlamentară

PSD a depus la Senat și un proiect de lege pentru interzicerea timp de doi ani a vânzării de active din companiile profitabile ale statului.

Critici privind evaluarea și oportunitatea economică

PSD pune sub semnul întrebării:

• evaluarea companiilor propuse spre listare (considerată posibil subestimată)

• oportunitatea vânzării în context de criză energetică

• riscul pierderii de control asupra unor active strategice

Sunt invocate în special companii precum Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank și Salrom, dar și active din sectorul apărării și resurselor naturale.

Argumentul Guvernului

Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a subliniat că măsurile sunt necesare pentru îndeplinirea angajamentelor europene:

• PNRR prevede listarea a minimum trei companii strategice

• România a mai realizat listări importante (Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz)

• statul rămâne acționar majoritar în toate cazurile

În același timp, vicepremierul Oana Gheorghiu susține că nu este vorba despre „vânzarea țării”, ci despre:

• atragerea de capital privat

• creșterea transparenței

• îmbunătățirea guvernanței corporative

În schimb, parlamentarul USR Cristina Prună critică atât intenția premierului și a vicepremierului, cât și opoziția PSD, susținând că dezbaterea este „confuză și politizată”. Ea propune o abordare mai tehnică a privatizării și utilizarea fondurilor pentru obiective pe termen lung.

În același timp, partidul de opoziție AUR anunță depunerea la Senat a unui proiect de lege care să oblige statul să păstreze minimum două treimi din companiile strategice, solicitând „drept de veto” pentru stat în companiile unde scade participația. Proiectul respectiv nu a fost încă înregistrat la Senat.

Miza principală: reformă vs. control strategic

Discuția evidențiază două abordări diferite:

• Guvernul și susținătorii reformei: listările cresc transparența, eficiența și aduc capital fără pierderea controlului statului

• Opoziția PSD și alți actori: avertizează asupra riscului de subevaluare și pierdere a controlului asupra unor sectoare strategice

Concluzie

România se află sub presiunea calendarului PNRR, care impune progrese clare până în 2026. În același timp, dezbaterea internă reflectă o tensiune mai largă între obligațiile asumate la nivel european și intenția declarată a unor actori politici de a „proteja” activele strategice. Subiectul listării companiilor de stat rămâne unul central în reforma PNRR, dar și unul puternic politizat. Decizia finală va depinde de echilibrul dintre angajamentele europene ale României și consensul politic intern privind rolul statului în economie.