Înainte ca PSD să retragă oficial sprijinul pentru Prim-ministrul Ilie Bolojan, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat că România traversează simultan două surse majore de risc: tensiunile geopolitice internaționale și criza politică internă; combinația acestora poate deveni „foarte toxică” pentru economie și piețele financiare.

Acesta a subliniat că investitorii caută în primul rând predictibilitate și stabilitate, iar prelungirea instabilității politice, fie prin scenariul alegerilor anticipate, fie printr-un guvern interimar, s-ar reflecta rapid în costurile de finanțare ale României.

„Piețele au început deja să reacționeze pe fondul războiului, prin creșterea dobânzilor. Pentru România, care oricum plătea mult, asta înseamnă costuri și mai mari”, a explicat Dăianu

Deficitul, nu datoria, rămâne problema centrală

Oficialul susține că principala vulnerabilitate a economiei românești nu este nivelul datoriei publice, ci deficitul bugetar persistent ridicat. În acest context, el consideră esențială continuarea consolidării fiscal-bugetare.

„Nu se mai poate trăi cu deficite de peste 9% din PIB. România nu poate continua pe baza unor împrumuturi foarte mari”, a punctat acesta, amintind că datoria publică a crescut accelerat, de la aproximativ 39% din PIB în 2019 la circa 60% în prezent.

În opinia sa, percepția piețelor este deja afectată de instabilitatea politică, ceea ce poate anula parțial progresele recente în reducerea costurilor de finanțare.

Ținta de deficit: 6,2% realizabil, dar insuficient pe termen lung

Consiliul Fiscal estimează că România ar putea încheia anul cu un deficit în jur de 6,2% din PIB, dacă actualul proces de consolidare continuă. Totuși, Dăianu avertizează că menținerea acestui nivel nu este suficientă pe termen mediu: „Ar fi foarte bine să nu deraiem consolidarea fiscală, dar ajustarea trebuie să continue spre 3% din PIB”.

El a atras atenția și asupra riscului de stagflație în cazul în care războiul din regiune persistă, adică o combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă.

Creștere economică modestă și presiune pe buget

Referindu-se la anul 2024, Dăianu a subliniat că o creștere economică de doar 0,7% în contextul unui deficit de peste 9% indică o economie aproape stagnantă, în ciuda stimulării prin salarii și pensii.

„Marea vulnerabilitate a României este deficitul. Datoria este încă la un nivel rezonabil, dar fără ajustare, poate depăși 80% din PIB în câțiva ani”, a avertizat el.

În plus, România rămâne expusă și prin deficitul extern ridicat, ceea ce obligă statul să se împrumute constant de pe piețele internaționale.

Fără noi creșteri de taxe, dar cu presiune pe colectare

Un mesaj important transmis de președintele Consiliului Fiscal este că majorarea taxelor începând cu 2027 ar fi „o soluție politică extrem de riscantă”.

În schimb, soluția rămâne îmbunătățirea colectării veniturilor, un domeniu unde România are încă pierderi semnificative:

• gap de TVA de aproximativ 30%

• gap la impozitul pe profit de peste 40%

„Este nevoie de o ameliorare radicală a colectării. Doar astfel putem susține ajustarea fiscală fără a destabiliza economia”, a subliniat Dăianu.