Skip to main content

CLNR

Ministerul Finanțelor anunță că România intră într-o fază de stabilizare și reechilibrare macroeconomică, pe fondul îmbunătățirii principalilor indicatori fiscali și externi.

Datele recente arată o temperare a dezechilibrelor externe: deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, însă într-un ritm mult redus (+3,4%), față de +34,4% în 2024. De asemenea, deficitul comercial de bunuri a scăzut ușor (-1,4%), după deteriorarea din anul precedent.

Un semnal important este revenirea investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro, după scăderile din anii anteriori.

Deficit bugetar în scădere accentuată în T1 2026

Execuția bugetară din primul trimestru al anului 2026 confirmă consolidarea fiscală. Deficitul bugetar s-a redus la 21,0 miliarde lei, față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, echivalent cu o scădere de aproximativ 1,25% din PIB.

Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 2,28% la 1,03%. Veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, iar cheltuielile totale au scăzut cu 2,8%, ceea ce indică un control mai strict al finanțelor publice.

Investiții: creștere pe fond european, scădere pe surse naționale

Investițiile publice totale au fost de 21,67 miliarde lei în T1 2026, în scădere cu 13,5% față de anul precedent. Scăderea vine din reducerea investițiilor finanțate din surse naționale (-49%), în timp ce investițiile din fonduri europene și PNRR au crescut cu 12,7%, până la 16,23 miliarde lei.

Direcția economică: consolidare și reechilibrare

Ministerul Finanțelor subliniază că economia României se reorientează treptat de la un model bazat pe consum finanțat prin deficit către unul susținut de investiții, producție și fonduri europene.

Autoritățile arată că ajustarea fiscală include temperarea cheltuielilor publice și creșterea eficienței bugetare, inclusiv prima corecție nominală a cheltuielilor de personal din ultimii ani.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că rezultatele recente confirmă eficiența măsurilor de corecție, dar avertizează că menținerea stabilității depinde de continuitatea reformelor și de un cadru economic și politic predictibil.

În ansamblu, indicatorii arată reducerea deficitului bugetar, stabilizarea dezechilibrelor externe și revenirea capitalului străin, însă procesul de ajustare rămâne sensibil la evoluțiile interne și internaționale.