Evenimentul Aspen Healthcare Summit 2026, desfășurat la București (8-9 iunie), a reunit lideri din sănătate, administrație, mediul european și sectorul privat pentru a discuta sustenabilitatea sistemelor de sănătate, solidaritatea socială, bolile rare, longevitatea și impactul inteligenței artificiale.

• Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților a afirmat că România trebuie să păstreze principiul solidarității în sănătate, însă printr-un model adaptat noilor realități economice și sociale. El a avertizat că sustenabilitatea sistemului este amenințată de lipsa unor reforme structurale și a unei strategii pe termen lung, arătând că principala cauză a subfinanțării nu este nivelul alocărilor, ci colectarea redusă a veniturilor la buget și evaziunea fiscală. Rafila a atras atenția că plățile suportate direct de pacienți au ajuns la niveluri foarte ridicate și a susținut necesitatea unei reforme a finanțării care să reflecte costurile reale ale serviciilor medicale și să asigure funcționarea sustenabilă a sistemului de sănătate.

• Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a subliniat că sănătatea reprezintă una dintre cele mai importante expresii ale solidarității sociale și că aceasta trebuie protejată atât de dependența exclusivă de stat, cât și de transferarea integrală a responsabilității către individ. El a susținut că asigurările private de sănătate trebuie să funcționeze ca mecanism complementar sistemului public, contribuind la reducerea presiunii asupra acestuia, la extinderea accesului la servicii și la dezvoltarea prevenției. Potrivit președintelui ASF, creșterea pieței asigurărilor de sănătate confirmă interesul tot mai mare pentru astfel de soluții, însă dezvoltarea sectorului trebuie să se bazeze pe stabilitate, transparență, protecția consumatorilor și complementaritate între sistemul public și cel privat.

• Cristian Bușoi, membru în echipa de conducere a Agenției Europene a Medicamentelor a evidențiat că pandemia de COVID-19 a accelerat consolidarea cooperării europene în sănătate și a determinat cea mai amplă reformă a legislației farmaceutice europene din ultimele decenii. El a arătat că presiunile financiare asupra sistemelor de sănătate sunt o provocare globală, care necesită noi modele de organizare și finanțare, nu măsuri de avarie. Bușoi a susținut că inteligența artificială poate contribui la diagnostic precoce, eficientizarea utilizării resurselor și reducerea costurilor, iar în România este nevoie de măsuri care să îmbunătățească accesul la inovație și de parteneriate mai predictibile între stat și industria farmaceutică, cu pacientul în centrul deciziilor.

• Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România a vorbit despre transformările profunde prin care trec sistemele de sănătate, generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, progresele cercetării medicale și schimbarea relației dintre pacient și sistemul medical. El a subliniat că una dintre marile provocări este găsirea unor soluții consensuale pentru problemele structurale ale sănătății și reconstruirea încrederii publicului într-un context dominat de supraabundența informației. Geoană a remarcat că pacienții sunt astăzi mult mai informați și implicați în propriile decizii medicale și a pledat pentru un dialog autentic între autorități, profesioniști și beneficiarii sistemului.

• Iulian Trandafir, vicepreședinte CEE și director regional Alliance Healthcare a susținut că reforma sănătății nu poate fi realizată doar prin creșterea finanțării, ci mai ales prin eficientizarea modului în care sunt utilizate resursele existente. El a arătat că diagnosticul suboptimal generează pierderi importante pentru sistem și că inteligența artificială poate contribui la reducerea acestora prin creșterea acurateței diagnosticului și automatizarea unor procese administrative. Trandafir a evidențiat necesitatea accelerării digitalizării și a implementării unor instrumente moderne care să permită creșterea productivității personalului medical și utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile.

• Radu Gănescu, președintele COPAC a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă pacienții cu boli rare, evidențiind că procesul de diagnosticare este adesea lung, complicat și afectat de lipsa unei abordări multidisciplinare, de infrastructura insuficientă și de nivelul redus de digitalizare. El a subliniat că, după obținerea diagnosticului, mulți pacienți întâmpină probleme în accesarea tratamentelor disponibile la nivel european, fiind nevoiți să parcurgă proceduri complexe pentru a beneficia de terapii în alte state. În opinia sa, îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament trebuie să reprezinte o prioritate pentru sistemul de sănătate din România.