Raportul de convergență al Comisiei Europene pentru 2026 arată că România nu îndeplinește încă condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro. Principalul obstacol este deficitul bugetar ridicat: deși a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, acesta rămâne mult peste limita europeană de 3%, iar România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv.

Comisia estimează că deficitul va continua să se reducă în următorii ani, iar termenul stabilit pentru revenirea sub pragul de 3% este anul 2030. Totuși, datoria publică este în creștere și ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB până în 2036, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice.

România nu îndeplinește nici alte criterii pentru aderarea la zona euro:

• leul nu participă la mecanismul ERM II, etapa premergătoare adoptării euro;

• rata dobânzilor pe termen lung (6,7%) depășește valoarea de referință europeană (5,1%);

• persistă dezechilibre macroeconomice importante, inclusiv deficitul de cont curent ridicat.

Comisia remarcă și probleme legate de cadrul fiscal, calitatea instituțiilor publice, controlul corupției și dezvoltarea insuficientă a sectorului financiar. În schimb, apreciază că reformele și investițiile finanțate prin PNRR pot contribui la creșterea competitivității și reducerea disparităților regionale