Conducerea PNL s-a întâlnit joi cu reprezentanții principalelor confederații sindicale pentru consultări privind noua lege a salarizării unitare în sistemul bugetar, reformă asumată de România prin PNRR și care trebuie adoptată până la 31 august 2026. La discuții au participat liderul liberal Ilie Bolojan și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, alături de reprezentanții celor mai importante organizații sindicale. Potrivit PNL, sindicatele și-au prezentat observațiile și propunerile privind proiectul de lege, exprimând preocupările angajaților din sectorul public.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că protestele sindicatelor vizează varianta proiectului publicată în luna mai, nu forma actualizată la care Ministerul Muncii a lucrat în ultimele luni. El susține că noua versiune va include numeroase modificări rezultate în urma consultărilor cu sindicatele, Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor și promite „o serie întreagă de surprize plăcute”. Totodată, ministrul afirmă că principiul „la muncă egală, plată egală” și protecția veniturilor vor fi garantate în forma finală a legii.

În paralel,și celelalte partide parlamentare continuă consultările cu sindicatele. AUR a anunțat că nu va susține proiectul în Parlament fără consultări publice și a încheiat un acord de colaborare cu organizațiile sindicale. La rândul său, PSD a transmis că nu va vota legea în lipsa unei negocieri reale cu sindicatele și a anunțat deschiderea unor dezbateri parlamentare asupra unei variante alternative a proiectului.

Potrivit PSD, reprezentanții sindicatelor au criticat lipsa de transparență a Guvernului și au susținut că nu au avut acces la forma actuală a proiectului. Potrivit acestora, în varianta aflată în lucru, aproximativ 40% dintre angajații din sectorul public ar putea avea venituri mai mici decât cele aflate în plată.

Context:

Noua lege a salarizării unitare reprezintă unul dintre jaloanele-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 420, Reforma 4 – Componenta 14), iar adoptarea acesteia până la 31 august 2026 este o condiție pentru accesarea fondurilor europene destinate reformei administrației publice. Între timp, Ministerul Muncii a lucrat la o varianta consolidată a proiectului, care însă nu a fost publicată până în prezent.