Skip to main content

CLNR

Comisia Europeană a lansat o investigație aprofundată pentru a evalua dacă hotărârea arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri unui grup de zece investitori în domeniul energiei este compatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat. Litigiul are la bază modificările aduse schemei de sprijin prin certificate verzi, aprobată inițial de Comisie în 2011 și modificată ulterior în 2013, 2014, 2015 și 2016. Tribunalul arbitral a decis, la 20 februarie 2024, că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei și a obligat statul la plata unor despăgubiri de 42,2 milioane euro, la care se adaugă dobânzi și alte cheltuieli. România a notificat hotărârea Comisiei și a informat că a efectuat o plată într-un cont deschis în numele beneficiarilor.

În evaluarea preliminară, Comisia consideră că hotărârea arbitrală și executarea acesteia pot constitui ajutor de stat incompatibil cu piața internă și va analiza dacă acestea încalcă normele UE privind competența exclusivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene în litigiile intra-UE. Lansarea investigației oferă României și părților interesate posibilitatea de a transmite observații, fără a anticipa rezultatul final al procedurii.

Potrivit Comisiei, investigația se înscrie în contextul jurisprudenței CJUE privind incompatibilitatea arbitrajului investițional intra-UE în baza tratatelor bilaterale de investiții și a Tratatului privind Carta Energiei, precum și al retragerii Uniunii Europene și a României din acest tratat. Comisia subliniază, totodată, că sprijinul stabil și previzibil pentru proiectele din surse regenerabile rămâne esențial pentru investițiile necesare tranziției energetice, iar protecția investițiilor în UE este asigurată prin dreptul Uniunii și prin instanțele naționale.

Cele 10 companii care au reclamat România la ICSID au dezvoltat, construit și pus în funcțiune, după 2010, un număr de 5 parcuri fotovoltaice (3 în județul Giurgiu și 2 în Călărași), cu puteri instalate de 50 MW, 45 MW, 20 MW, 9,5 MW și 5,4 MW. Măsurile legislative acuzate de reclamante au fost amânarea la tranzacționare pentru mai mulți ani a 2 dintre cele 6 certificate verzi acordate centralelor solare pentru fiecare MW produs, reducerea valorii minime de tranzacționare a certificatelor și stoparea indexării acesteia cu rata europeană a inflației, reducerea obligațiilor de achiziție de certificate verzi și limitarea posibilităților de tranzacționare a acestora.