Programul de guvernare propus de premierul desemnat Adrian Veștea conține o serie de măsuri care vizează direct mediul de afaceri, de la promisiuni privind predictibilitatea fiscală și reducerea birocrației până la noi instrumente de finanțare pentru IMM-uri, start-up-uri și companii inovatoare.

Executivul susține că obiectivul principal este creșterea competitivității economiei românești și stimularea investițiilor productive, în paralel cu continuarea consolidării fiscale și reducerea deficitului bugetar.

Pentru mediul de afaceri, mesajul central al programului este că următorii ani vor fi marcați de consolidare fiscală și disciplină bugetară, dar și de o serie de măsuri care urmăresc simplificarea relației cu statul, stimularea investițiilor și creșterea competitivității economiei românești.

Guvernul promite „fără surprize fiscale” pentru companii

Una dintre principalele promisiuni ale programului este crearea unui cadru fiscal predictibil pentru investitori și antreprenori.

Documentul prevede că reducerea deficitului bugetar va fi realizată gradual, fără măsuri bruște care să afecteze investițiile private sau activitatea companiilor. Autoritățile susțin că vor evita modificările fiscale intempestive și vor introduce mecanisme de consultare extinsă înaintea adoptării unor măsuri cu impact economic major.

În același timp, Guvernul promite să continue digitalizarea ANAF și să transforme relația dintre contribuabili și administrația fiscală într-una „preventivă și predictibilă”, în locul abordării predominant sancționatorii.

Punct unic de clarificare fiscală pentru firme

Printre măsurile cu impact direct asupra mediului privat se află crearea unui punct unic național de clarificare fiscală.

Acesta ar urma să ofere interpretări unitare pentru întrebările contribuabililor și să publice răspunsuri standardizate pentru situațiile recurente, cu scopul reducerii incertitudinii fiscale și a litigiilor dintre companii și ANAF.

Guvernul promite și termene clare de răspuns pentru administrația fiscală, precum și o mai mare transparență în procesul de control.

ANAF digitalizat și controale bazate pe risc

Programul prevede reorganizarea ANAF și centralizarea analizei de risc fiscal, astfel încât controalele să fie direcționate către zonele cu risc ridicat de evaziune.

Pentru companiile conforme, Executivul promite mai puține controale inutile și introducerea unui sistem de „scoring fiscal pozitiv”, care să ofere un tratament diferențiat contribuabililor cu istoric bun de conformare.

În paralel, va fi lansat un nou portal ANAF și SPV, iar declarațiile fiscale vor fi simplificate și precompletate acolo unde este posibil.

Autoritățile anunță și eliminarea unor raportări considerate redundante, renunțarea la raportarea financiară semestrială și înlocuirea Registrului Unic de Control cu o platformă digitală integrată.

Eliminarea IMCA și revizuirea sistemului e-Transport

Programul confirmă eliminarea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) începând cu 2027.

În același timp, Guvernul promite o analiză amplă a sistemului RO e-Transport pentru a evalua dacă beneficiile în combaterea evaziunii justifică costurile administrative suportate de companii.

Sprijin pentru tehnologie, start-up-uri și industrie

În zona de dezvoltare economică, Executivul propune extinderea programului TechUp România, destinat companiilor din domenii precum inteligența artificială, deep-tech, life sciences și Industria 4.0.

Programul urmărește sprijinirea trecerii de la faza de cercetare și prototip la producția industrială și promite stimulente fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

Guvernul anunță și măsuri pentru susținerea start-up-urilor tehnologice și dezvoltarea unor campioni economici regionali în sectoare strategice.

Noi instrumente de finanțare prin Banca de Investiții și Dezvoltare

Un rol central în finanțarea economiei ar urma să fie jucat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).

Instituția va administra programe de garantare și creditare pentru IMM-uri, investiții regionale și proiecte strategice. Printre instrumentele anunțate se numără garanții pentru credite, cofinanțări, scheme de partajare a riscului și programe de sprijin pentru companiile care accesează fonduri europene.

Programul prevede și extinderea schemei „Diaspora Investește Acasă”, destinată românilor din străinătate care doresc să lanseze afaceri în România.

Piața de capital, promovată ca sursă alternativă de finanțare

Guvernul își propune să stimuleze accesul companiilor la finanțare prin bursă și să dezvolte piața de capital românească.

Printre măsurile analizate se numără stimulente pentru investițiile persoanelor fizice în acțiuni, sprijin pentru companiile care se listează la bursă și facilități pentru emisiunile de obligațiuni corporative.

De asemenea, Executivul anunță că va promova un cadru legislativ pentru dezvoltarea vehiculelor de investiții imobiliare de tip REIT, utilizate pe scară largă pe piețele dezvoltate.

Reguli mai stricte pentru munca pe PFA și microîntreprinderi

Pe piața muncii, una dintre cele mai importante măsuri pentru mediul de afaceri este clarificarea conceptului de muncă dependentă și combaterea utilizării abuzive a formelor independente de activitate.

Programul menționează explicit stoparea situațiilor în care relațiile de muncă sunt mascate prin microîntreprinderi, PFA-uri sau contracte de drepturi de autor.

În paralel, Guvernul va transpune directiva europeană privind munca pe platforme digitale și va actualiza legislația muncii pentru a reflecta noile modele de ocupare.

Salariul minim va crește de la 1 iulie 2026

Executivul își asumă majorarea salariului minim începând cu 1 iulie 2026, pe baza mecanismului european privind salariul minim adecvat.

De asemenea, programul prevede măsuri pentru creșterea mobilității forței de muncă, inclusiv facilități pentru transport, cazare și integrarea tinerilor pe piața muncii.

Subvenții pentru angajarea părinților și sprijin pentru întoarcerea la muncă

Pentru angajatori, programul introduce o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de un an pentru angajarea persoanelor care au cel puțin trei copii.

Totodată, părinții aflați în concediu de creștere a copilului ar putea reveni la muncă în regim part-time, păstrând jumătate din indemnizație, măsură care urmărește creșterea participării pe piața muncii.

Accent pe investiții productive și reindustrializare

La nivel strategic, Guvernul anunță programe dedicate reindustrializării României, investițiilor în producție, logistică și apărare, precum și atragerii investițiilor private în sectoare considerate strategice.

Documentul vorbește despre dezvoltarea unor „campioni regionali” românești și despre integrarea mai puternică a companiilor locale în lanțurile europene de aprovizionare.