Skip to main content

CLNR

Noul raport ENTSO E privind funcționarea sistemelor energetice în iarna 2025 2026 pornește de la ipoteza că România va scoate din exploatare aproximativ 1.700 MW în capacități pe lignit de la 1 ianuarie 2026, conform planificării actuale din PNRR și din planul de restructurare al CE Oltenia. Autoritățile de la București au anunțat însă că intenționează să reducă această valoare la 1.045 MW, deși modificarea legislativă necesară nu este încă adoptată.

Studiul arată că producția eoliană nu poate compensa în mod fiabil reducerea capacităților pe lignit. În ultimii ani, generarea eoliană a scăzut cu circa 1 TWh anual pentru aceeași putere instalată, evoluție atribuită modificărilor climatice și condițiilor structurale de vânt. În aceste condiții, producția eoliană în iarna 2025 2026 este considerată incertă și insuficientă pentru a reduce riscurile de adecvanță.

Analiza confirmă și îngrijorările Transelectrica legate de creșterea dependenței de importuri în perioade de solicitare ridicată sau vreme extremă, în situații cu disponibilitate redusă a resurselor regenerabile. În scenarii de deficit sever, rezervele pot fi epuizate în anumite ore critice, iar modelările pot supraestima atât flexibilitatea sistemului, cât și disponibilitatea importurilor din statele vecine.

ENTSO E avertizează că simplificările utilizate în modelul pan european nu surprind toate constrângerile tehnice ale hidrocentralelor și centralelor termo, ceea ce poate conduce la o estimare prea optimistă a capacității sistemului de a compensa retragerea grupurilor pe lignit. Riscul operațional este amplificat de situațiile în care mai multe țări limitează exporturile în perioade de vârf, ceea ce poate lăsa România cu un deficit de până la 4.000 MW înainte de importuri, echivalent cu capacitatea maximă de interconectare.

Raportul menționează și posibilitatea ca România să fie solicitată să acorde sprijin de avarie Republicii Moldova și Ucrainei în orele de consum ridicat. Pentru următorii ani, riscurile sunt amplificate de retragerea planificată a Unității 1 de la Cernavodă pentru retehnologizare și de întârzierile în implementarea noilor proiecte pe gaze.