Comisia Europeană a publicat Raportul privind Statul de Drept 2026 (Rule of Law Report), evaluarea anuală care analizează modul în care funcționează statul de drept în toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și în patru țări candidate la aderare.

Pentru mediul de afaceri, raportul este mai mult decât un exercițiu instituțional. Un stat de drept funcțional înseamnă reguli previzibile, instanțe independente, combaterea corupției, instituții credibile și un climat care oferă încredere investitorilor și companiilor.

La nivelul Uniunii Europene: reformele continuă, dar diferențele dintre state rămân

Per ansamblu, Comisia Europeană constată că tendința la nivel european este una pozitivă. În majoritatea statelor membre au continuat reformele începute în ultimii ani, iar recomandările formulate în edițiile precedente ale raportului au determinat schimbări legislative și instituționale.

În domeniul justiției, numeroase țări au consolidat independența sistemului judiciar prin măsuri privind numirea și răspunderea magistraților, precum și prin întărirea independenței parchetelor.

În ceea ce privește combaterea corupției, toate statele membre implementează noua Directivă europeană anticorupție, iar mai multe țări și-au actualizat strategiile și au întărit instituțiile responsabile de prevenirea și sancționarea faptelor de corupție.

Raportul evidențiază și progrese în domeniul libertății presei. Statele membre își adaptează legislația la noile reguli europene privind libertatea mass-media, sunt adoptate măsuri pentru consolidarea independenței serviciilor publice de media, iar Comisia continuă să acorde o atenție deosebită protecției jurnaliștilor și combaterii proceselor abuzive de tip SLAPP, folosite pentru intimidarea acestora.

În același timp, Bruxelles-ul atrage atenția că persistă probleme în unele state privind utilizarea excesivă a procedurilor legislative de urgență, consultarea insuficientă a celor afectați de noile legi și dificultățile întâmpinate de organizațiile societății civile.

Comisia subliniază că toate aceste aspecte influențează direct funcționarea pieței unice și mediul economic, deoarece investițiile și competitivitatea depind de existența unui cadru legislativ stabil și predictibil.

România: justiția face pași înainte, dar problemele de fond persistă

În cazul României, raportul de țară arată că implementarea Legilor Justiției a continuat și a contribuit la consolidarea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.

Au fost numiți mai mulți procurori în funcții de conducere, gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut, iar durata de soluționare a cauzelor civile, comerciale și administrative s-a redus semnificativ. De asemenea, digitalizarea sistemului judiciar rămâne una dintre prioritățile Guvernului.

Cu toate acestea, Comisia arată că nu au fost adoptate încă măsuri legislative pentru consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt și organizarea poliției judiciare. Raportul menționează că unii magistrați continuă să resimtă presiuni din interiorul sistemului judiciar.

Lupta anticorupție: rezultate constante, dar și vulnerabilități

Comisia apreciază că România și-a menținut nivelul activității în investigarea și urmărirea penală atât a faptelor de corupție la nivel înalt, cât și a celor de mică amploare.

În același timp, evaluarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar autoritățile pregătesc noua strategie pentru perioada 2026-2030.

Printre evoluțiile pozitive sunt menționate adoptarea legislației privind activitatea de lobby pentru parlamentari, noile reguli referitoare la incompatibilități și conflicte de interese (“revolving doors”), precum și implementarea unui nou Cod de etică pentru membrii Guvernului.

Totuși, Comisia atrage atenția că nu au fost luate măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea investigării infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar și recomandă accelerarea reformelor în acest domeniu.

Predictibilitatea legislației rămâne principala preocupare pentru mediul de afaceri

Una dintre cele mai importante concluzii pentru companiile din România privește calitatea procesului legislativ.

Comisia Europeană arată că impredictibilitatea legislativă continuă să fie una dintre principalele preocupări ale mediului de afaceri și ale organizațiilor societății civile.

Deși numărul ordonanțelor de urgență a scăzut în 2025 comparativ cu anul anterior, acestea continuă să fie utilizate frecvent, inclusiv pentru modificări majore, precum reformele fiscale.

Raportul evidențiază că schimbările dese ale legislației, consultările publice insuficiente și numărul foarte mare de proiecte legislative aflate în Parlament fac dificilă anticiparea regulilor după care funcționează economia.

Mai mult, jumătate din legislația primară adoptată în 2025 a provenit din ordonanțe simple sau de urgență ale Guvernului, ceea ce reduce dezbaterea parlamentară și limitează consultarea publică.

Încrederea investitorilor, în ușoară scădere

Raportul include și date privind percepția mediului de afaceri.

Potrivit evaluării Comisiei, 53% dintre companiile din România consideră că investițiile sunt protejate eficient de lege și de instanțele de judecată, în scădere față de 58% în anul precedent.

În schimb, percepția privind independența Consiliului Concurenței s-a îmbunătățit semnificativ, 57% dintre companii apreciind că instituția funcționează independent, comparativ cu 49% în anul anterior.

Libertatea presei și societatea civilă, în continuare sub monitorizare

Raportul notează că au fost făcuți primii pași pentru reforma guvernanței serviciilor publice de media, însă progresele sunt limitate.

Comisia mai observă că transparența privind proprietatea mass-media rămâne insuficientă, iar autoritatea de reglementare din audiovizual se confruntă cu lipsa resurselor umane.

În același timp, România pregătește o lege împotriva proceselor abuzive de tip SLAPP, însă continuă să fie raportate cazuri de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor.

Raportul exprimă și îngrijorări privind activitatea organizațiilor neguvernamentale, care reclamă restricții tot mai mari, dificultăți de finanțare și un climat mai puțin favorabil participării la procesul decizional.

Recomandările Comisiei pentru România

Pentru perioada următoare, Comisia Europeană recomandă României să continue implementarea și evaluarea Legilor Justiției, să consolideze independența procurorilor de rang înalt și organizarea poliției judiciare, să îmbunătățească investigarea faptelor de corupție din sistemul judiciar și să finalizeze reforma sistemului declarațiilor de avere.

De asemenea, Executivul european solicită reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și organizarea unor consultări publice reale înainte de adoptarea legislației, precum și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

Ce înseamnă raportul pentru companii

Din perspectiva mediului de afaceri, mesajul Comisiei este clar: România a făcut progrese în consolidarea sistemului judiciar și în domeniul integrității publice, însă predictibilitatea legislativă rămâne una dintre cele mai importante vulnerabilități.

Pentru investitori și companii, stabilitatea regulilor de joc, consultarea reală înainte de modificarea legislației și reducerea schimbărilor adoptate prin proceduri de urgență sunt elemente esențiale pentru un climat investițional competitiv și pentru creșterea încrederii în economia românească.