Execuția bugetară la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit de 35,94 miliarde de lei, echivalentul a 1,75% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul era de 64,23 miliarde de lei (3,35% din PIB), potrivit Ministerului Finanțelor .

Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 9,2%, la 279,5 miliarde de lei, susținute în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și contribuțiile sociale. În același timp, cheltuielile totale au scăzut cu 1,5%, în timp ce investițiile au urcat la 44,7 miliarde de lei, pe fondul unei absorbții mai ridicate a fondurilor europene și PNRR.

Ministerul Finanțelor afirmă că reducerea deficitului a fost realizată prin controlul cheltuielilor curente, fără diminuarea investițiilor publice.

Economiștii: Este prea devreme pentru concluzii

Economistul-șef al Raiffeisen Bank și consilierul onorific al prim-ministrului, Ionuț Dumitru, avertizează însă că rezultatele de după primele cinci luni nu sunt suficiente pentru a spune că România și-a rezolvat problema deficitului. Potrivit acestuia, adevăratul test va fi încadrarea în ținta de deficit de 6-6,2% din PIB la finalul anului.

El a atras atenția că încetinirea economiei ar putea afecta încasările bugetare în a doua parte a anului, iar incertitudinea politică menține costurile de finanțare la un nivel ridicat. În plus, eventuale cheltuieli suplimentare, precum plata despăgubirilor către Pfizer, ar putea pune presiune asupra execuției bugetare.

AAFBR: Economia riscă stagnarea

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz, consideră că prelungirea crizei politice afectează economia, descurajează investițiile și crește costurile de finanțare. El avertizează că România riscă să piardă o parte importantă din fondurile disponibile prin PNRR și estimează că economia ar putea încheia anul în stagnare sau chiar în ușoară contracție dacă situația politică nu se stabilizează.