CursdeGuvernare a organizat pe 4 martie conferința „Programele de Sănătate – Sursă de Securitate Națională ”, cu discuții axate pe strategiile de urmat, tehnologiile care asigură eficiența intervențiilor — de la accesul la medicamente inovatoare până la abordarea bolilor infecțioase cu impact major asupra sănătății publice — și pe simplificarea traseului pacientului către servicii medicale eficiente.

Printre declarațiile invitaților se numără:

• Adrian Streinu-Cercel, Președintele Comisiei de Sănătate din Senat, a evidențiat rezultatele solide ale programului național pentru hepatita C și a subliniat necesitatea prioritizării testării timpurii și a prevenției, propunând o linie bugetară dedicată în cadrul CNAS pentru screening-ul de hepatită B, C și HIV în asistența medicală primară, în scopul reducerii costurilor de tratament pe termen lung și îmbunătățirii rezultatelor.

• Răzvan Prisada, Președintele ANMDMR, a menționat că România își actualizează lista națională de medicamente critice în conformitate cu viitoarea reglementare UE, identificând aproximativ 50 de molecule cu risc ridicat, esențiale pentru boli grave, și subliniind necesitatea de a aborda vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare și de a îmbunătăți reactivitatea reglementărilor.

• Horațiu-Remus Moldovan, Președintele CNAS, a subliniat că programele naționale de sănătate reprezintă deja peste 14 miliarde de lei anual și a propus o alocare dedicată de la bugetul de stat de 5–7 miliarde de lei pentru populația asigurată fără plata contribuției, pentru a asigura sustenabilitatea financiară și continuitatea serviciilor medicale.

• Cristian Bușoi, Membru în Consiliul de Administrație al EMA, a avertizat că România rămâne printre ultimele țări UE în ceea ce privește accesul pacienților la terapiile aprobate și a susținut că sunt necesare mecanisme de finanțare îmbunătățite, acorduri multianuale cu companiile farmaceutice și politici previzibile pentru a atrage inovația și a extinde accesul la medicamente noi.

• Maria Gabriela Horga, Președinta Comisiei de Buget din Senat, a subliniat că cheltuielile pentru sănătate trebuie privite strategic și că limitarea acestora fără o strategie pe termen lung riscă costuri viitoare mai mari, menționând că investiția timpurie în prevenție și tratament este mai eficientă din punct de vedere al costurilor decât tratarea bolilor în stadii avansate.

• Attila Gyorgy, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor, a punctat că, deși bugetele pentru sănătate s-au dublat în ultimii ani, ineficiențele și risipa administrativă persistă, subliniind necesitatea unui management financiar mai bun și a unor proceduri simplificate pentru a asigura că resursele suplimentare se traduc în programe de sănătate mai eficiente.

• Radu Gănescu, COPAC, a susținut că programele naționale de sănătate din România sunt învechite și prea axate pe decontarea medicamentelor, în loc să ofere îngrijire integrată, subliniind necesitatea unor pachete bazate pe patologii care să acopere prevenția, screening-ul, diagnosticul și tratamentul, precum și o realocare a resurselor către ambulatoriu și asistența primară pentru a îmbunătăți eficiența sistemului și accesul pacienților.