Proiectul noii Legi a salarizării continuă să genereze reacții puternice în sectorul public, după ce angajații din sănătate au organizat luni o grevă de avertisment la nivel național, iar reprezentanții salariaților din casele teritoriale de pensii au acuzat menținerea unor inechități salariale. Reacția vine în contextul în care Ministerul Muncii a publicat vineri, 17 iulie, noua variantă a proiectului, iar PNL a anunțat că va depune proiectul în Parlament miercuri, 22 iulie, urmând să solicite sesiune extraordinară săptămâna viitoare pentru adoptarea celor şase legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Adoptarea noii legi a salarizării unitare până la 31 august 2026 reprezintă un angajament asumat de România prin PNRR, în cadrul Jalonului 420 (Reforma 4) din Componenta 14, fiind unul dintre obiectivele-cheie ale reformei administrației publice.

În acest context, peste 480 de unități sanitare din întreaga țară au participat la protestul organizat de Federația Sanitas, în timpul căruia au fost asigurate doar urgențele și aproximativ o treime din activitatea medicală. Sindicaliștii contestă prevederile noii legi, susținând că aceasta reduce veniturile, limitează acordarea sporurilor, menține inechitățile salariale și nu rezolvă problema deficitului de personal. Federația solicită reluarea dialogului cu autoritățile și avertizează că, în lipsa unor modificări ale proiectului, va declanșa greva generală începând cu 28 iulie.

Greva din sănătate a primit și susținere politică. Deputatul PSD și fost ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a de clarat solidar cu personalul medical, calificând protestul drept „pe deplin justificat”. Acesta a criticat măsurile care, în opinia sa, reduc veniturile, blochează ocuparea posturilor și accentuează presiunea asupra angajaților din spitale, susținând că reforma sistemului trebuie realizată prin dialog și fără afectarea condițiilor de muncă ale personalului medical.

În paralel, Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), reprezentând angajații caselor teritoriale de pensii, reclamă că proiectul păstrează diferențe salariale semnificative între personalul Casei Naționale de Pensii Publice și cel din structurile teritoriale, deși aceștia desfășoară activități similare. Sindicaliștii cer aplicarea principiului „salariu egal pentru muncă egală”, eliminarea diferențelor nejustificate și organizarea unor consultări reale înainte de adoptarea legii.

Nemulțumirile din sănătate și din sistemul public de pensii conturează o opoziție tot mai amplă față de forma actuală a noii legi a salarizării, sindicatele cerând revizuirea proiectului și negocieri cu Guvernul înainte de adoptarea acestuia.