Ministerul Energiei va transmite Comisiei Europene că România nu intenționează să închidă, la 31 august, grupul de 330 MW de la termocentrala Turceni, în contextul situației dificile din sistemul energetic și al riscurilor pentru sezonul rece, a anunțat marți secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

În PNRR, măsura este prevăzută în Componenta 6 – Energie, Reforma 1, și face parte din Ținta 119a, care vizează scoaterea din operare a unor capacități de producție a energiei electrice pe bază de cărbune/lignit, în total 710 MW până la 31 august 2026.

„Avem nevoia de a găsi înțelegerea Comisiei Europene că nu putem închide unitatea de la Turceni la 31 august. (…) Cel mai bun scenariu ar fi acela în care Comisia Europeană ne-ar accepta și ar redeschide, ar reevalua Ținta 119a. Dar, în acest moment, nu există o intenție de a închide Turceni 5”, a declarat Bușoi.

Potrivit informațiilor citate, pe lângă grupul de 330 MW de la Turceni, la 31 august nu ar urma să fie închise nici cele două grupuri pe cărbune de la Craiova, cu o putere instalată totală de aproximativ 300 MW. În schimb, CET Govora, cu 100 MW instalați, ar urma să fie închisă, întrucât există capacități alternative.

Decizia este motivată de situația actuală a Sistemului Energetic Național și de lipsa unor capacități suficiente pentru a traversa în siguranță iarna următoare. Un studiu de adecvanță solicitat de Transelectrica și transmis Comisiei Europene arată că, într-un scenariu în care majoritatea grupurilor mari pe cărbune sunt retrase, iar noi capacități nu sunt disponibile la timp, sistemul românesc ar putea întâmpina probleme de funcționare în mai multe scenarii de risc.

În plus, seceta și debitele reduse afectează producția hidro, în timp ce centrala nucleară de la Cernavodă funcționează în prezent cu un singur reactor. Utilizarea rezervelor din lacurile de acumulare pentru acoperirea consumului actual ar putea lăsa sistemul cu rezerve mai mici înaintea iernii.

Totuși, Guvernul speră că o eventuală penalizare va fi calculată ținând cont de progresul general realizat în cadrul reformei, și nu prin considerarea Țintei 119a ca element izolat. Potrivit unui document citat de Ministerul Energiei, într-un asemenea scenariu gradul de îndeplinire ar fi de aproximativ 83%, iar dezangajarea ar fi de circa 124,4 milioane de euro, reprezentând 17% din cele 771 milioane de euro.

În luna martie, România a închis deja definitiv grupul 4 al termocentralei Turceni, de 285 MW, prin retragerea licenței, pentru a respecta angajamentele asumate prin PNRR. După această închidere, la Turceni mai funcționează un singur grup.

Problema este amplificată de o nouă lege adoptată de Parlament, care prevede că unitățile pe cărbune nu vor mai fi închise până când nu există capacități alternative. Dacă legea va intra în vigoare în forma actuală, ea ar putea afecta și caracterul ireversibil al unor jaloane PNRR deja considerate îndeplinite, inclusiv Jalonul 114, referitor la cadrul legislativ privind decarbonizarea sectorului energetic.

Astfel, disputa actuală cu Bruxelles-ul nu privește doar închiderea grupului de la Turceni, ci și modul în care România își respectă, în ansamblu, angajamentele de decarbonizare asumate prin Componenta 6 – Energie, Reforma 1 și Ținta 119a din PNRR.