România a dezvoltat în ultimii ani mai multe sisteme digitale pentru administrația publică, însă acestea au fost construite izolat, fără o platformă națională care să permită schimbul de date între instituții, a declarat Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).

Vorbind în cadrul conferinței ZF-KPMG „Ordine și dezordine. România într-o lume de redefinire. Perspective asupra riscurilor globale și implicațiilor pentru mediul de business”, Giulescu a afirmat că lipsa interoperabilității rămâne una dintre principalele provocări ale procesului de digitalizare.

„Sistemele digitale au fost dezvoltate insular, în paralel. Ne lipsește această platformă națională de interoperabilitate, care ar trebui să schimbe seturi de date”, a spus acesta.

Potrivit șefului ADR, unul dintre exemplele de sistem construit cu interoperabilitatea în vedere este Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă.

„Avem sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, primul sistem integrat, gândit să fie complet interoperabil cu alte sisteme. Integrează toate unitățile administrativ-teritoriale din România, respectiv 3.187 de municipii, orașe și comune, cele 41 de județe și municipiul București. Toți funcționarii de stare civilă funcționează integrat în acest sistem”, a explicat Giulescu.

Președintele ADR a atras atenția că digitalizarea administrației nu înseamnă doar transferarea proceselor existente în format electronic.

„Marea problemă este că digitalizăm procedurile pe care le avem dezvoltate în ultimii 35 de ani. De fapt, nu facem digitalizare, transformăm birocrația în niște ecosisteme digitale, adică vom avea o birocrație digitală”, a afirmat acesta.

În opinia sa, transformarea digitală a administrației trebuie să fie însoțită de simplificarea și regândirea proceselor administrative, astfel încât tehnologia să reducă birocrația și să faciliteze schimbul de informații între instituțiile statului.