România rămâne economia cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice din Europa Centrală și de Est, potrivit celui mai recent raport al S&P Global Ratings, citat de Economedia. Agenția menține ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, iar următoarea evaluare este programată pentru 2 octombrie 2026.

Principalele prognoze pentru România

S&P estimează că în 2026 România va avea:

• creștere economică de 0%, cea mai slabă din regiune;

• revenire a PIB la 2,5% în 2027;

• deficit de cont curent de 7,2% din PIB;

• deficit bugetar de 6,3% din PIB, cu reducere la 5,5% în 2027;

• datorie publică în creștere de la 61,6% din PIB în 2026 la 63,6% în 2027;

• inflație medie de 7,5% în 2026, urmând să scadă la 4,5% în 2027.

Perspective regionale

Raportul arată că economiile din Europa Centrală și de Est sunt afectate de presiuni stagflaționiste generate de noul șoc al prețurilor la energie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

Față de estimările anterioare, S&P:

• a redus prognoza medie de creștere economică pentru regiune la 2% în 2026;

• a majorat estimările privind inflația, deficitele externe și cele bugetare.

Totuși, agenția consideră că impactul este mai redus decât în criza energetică din 2022, datorită reducerii dependenței Europei de gazul rusesc, diversificării surselor de aprovizionare și măsurilor fiscale mai prudente.

Fondurile europene, esențiale pentru economie

S&P subliniază că fondurile europene, inclusiv cele din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), sunt esențiale pentru relansarea economiei României, în condițiile unui consum privat slab.

Agenția avertizează însă că:

• viitorul buget multianual al UE (2028–2034) ar putea reduce alocările pentru statele din Europa Centrală și de Est;

• accesul la fonduri va depinde tot mai mult de implementarea reformelor.

Consolidarea fiscală, principalul test

Potrivit S&P, cel mai important test pentru autoritățile române îl reprezintă consolidarea fiscală și proiectul de buget pentru 2027.

România rămâne în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, iar agenția avertizează că:

• angajamentul privind reducerea deficitului va influența evoluția ratingului;

• riscurile fiscale continuă să reprezinte unul dintre principalele puncte de vulnerabilitate pentru profilul de credit al țării.

Riscuri externe

S&P identifică drept principale riscuri:

• evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și impactul asupra prețurilor energiei;

• o posibilă escaladare a războiului din Ucraina, care ar putea intensifica amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice și actele de sabotaj asupra infrastructurii critice, afectând încrederea investitorilor și menținând cheltuielile pentru apărare la un nivel ridicat.